Cum poți obține custodia exclusivă a copilului
Autoritatea părintească și custodia exclusivă
Ca regulă generală, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, indiferent dacă aceștia sunt căsătoriți, nu sunt căsătoriți sau sunt divorțați.
Ca o excepție de la regulă, articolul 398 din Codul Civil prevede că: “Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al minorului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți”.
Pentru a se putea exercita autoritatea părintească de un singur părinte este necesar să fie îndeplinite cumulativ mai multe condiții:
- Să existe anumite motive bine întemeiate;
- Să fie în interesul superior al minorului;
- Instanța să se pronunțe asupra acestui fapt (obligatoriu trebuie formulată cerere în instanță).
1. Motivele bine întemeiate care duc la custodia exclusivă a copilului
Potrivit articolului 507 din Codul Civil, dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
De asemenea, articolul 36 alin. (7) din Legea nr. 272/2004 prevede că motive întemeiate pentru ca instanța să decidă exercitarea autorității părintești de către un singur părinte includ:
- alcoolismul;
- boala psihică;
- dependența de droguri a celuilalt părinte;
- violența față de copil sau față de celălalt părinte;
- condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență;
- orice alt motiv legat de riscurile pentru copil care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Alte motive frecvente includ:
- dezinteresul total al celuilalt părinte față de copil;
- distanța mare a celuilalt părinte față de copil (de exemplu, locuirea în străinătate);
- refuzul repetat și nejustificat al celuilalt părinte de a-și exprima acordul cu privire la copil.
2. Interesul superior al copilului
Potrivit articolului 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, orice reglementări adoptate în domeniul drepturilor copilului se subordonează principiului interesului superior al copilului.
Interesul superior al copilului include dreptul la:
- dezvoltare fizică și morală normală;
- echilibru socio-afectiv;
- viață de familie;
- drepturi afirmate prin articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
3. Hotărârea instanței
Exercitarea în mod exclusiv de către unul dintre părinți a autorității părintești trebuie să fie cerută în instanță.
Chiar dacă părinții au divorțat și s-a stabilit prin hotărârea de divorț că ambii vor exercita autoritatea părintească, ulterior, în cazul apariției unui motiv bine întemeiat, se poate solicita custodia exclusivă a copilului prin instanță.
Cabinetul nostru de avocat vă stă la dispoziție pentru informații suplimentare legate de custodia copilului sau formularea cererii pentru obținerea custodia exclusivă.
Decăderea din drepturile părintești
Decăderea din drepturile părintești și obligațiile părinților
Știai că dacă ești decăzut din drepturile părintești ai obligația de a plăti pensie alimentară?
În mod normal, părinții au aceleași drepturi și obligații când vine vorba de copiii lor, autoritatea părintească exercitându-se în mod egal și în comun de ambii.
Există însă cazuri în România în care instanța decide că soluția cea bună pentru minor este decăderea din drepturile părintești a unuia sau a ambilor părinți.
Ce înseamnă decăderea din drepturile părintești?
Decăderea din exercițiul drepturilor părintești este o sancțiune specifică dreptului familiei aplicată exclusiv de instanța de tutelă, pentru abateri grave care privesc copilul minor.
Conform articolului 508 din Codul Civil, decăderea poate interveni dacă părinții pun în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului, prin:
- rele tratamente aplicate copilului (violențe fizice, psihice, verbale);
- consum de alcool sau stupefiante;
- purtare abuzivă;
- neglijență gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești;
- atingerea gravă a interesului superior al copilului.
De asemenea, părinții care comit infracțiuni împotriva copiilor (viol, tentativă de omor, loviri sau alte vătămări corporale grave) pot fi decăzuți din drepturile părintești.
Cine poate solicita decăderea și cum se aplică?
Cererea poate fi formulată oficial de autoritățile publice sau, neoficial, de procuror și se soluționează de către instanța de tutelă.
Conform articolului 41 din Legea nr. 272/2004, reprezentanții serviciilor publice de asistență socială pot vizita copiii și se pot informa despre starea lor, acordând îndrumările necesare. Dacă se constată pericol pentru copil, aceștia trebuie să sesizeze Direcția generală de asistență socială și protecția copilului și instanța judecătorească.
Efectele decăderii din drepturile părintești
Părintele decăzut nu mai are niciun drept asupra copilului, inclusiv asupra educației, creșterii sau locuinței acestuia, și nu mai poate avea legături personale cu copilul. Totuși, părintele își păstrează dreptul de a consimți la adopție și nu se modifică numele de familie al copilului.
Decăderea din drepturile părintești nu înseamnă și decăderea din obligațiile părintești – părintele decăzut are obligația de a întreține copilul prin plata pensiei de întreținere.
Articolul 509 din Codul Civil prevede că decăderea este, în general, totală și se aplică tuturor copiilor născuți la data hotărârii, dar instanța poate limita decăderea la anumite drepturi sau copii dacă astfel nu este afectată creșterea și educarea acestora. Dacă ambii părinți sunt decăzuți, se instituie tutela.
Redarea drepturilor părințești
Decăderea din drepturile părintești nu este permanentă. Conform articolului 512 din Codul Civil, instanța poate reda părintelui exercițiul drepturilor părintești dacă încetează împrejurările care au dus la decădere și dacă părintele nu mai pune copilul în pericol. Până atunci, instanța poate permite legături personale dacă este în interesul superior al copilului.
Cabinetul nostru de avocat vă stă la dispoziție pentru informații suplimentare privind decăderea sau formularea cererii de redare a drepturilor părintești.
Violența DOMESTICĂ
8 Tipuri de violență domestică – Ești victimă? Află soluțiile tale!
În România, anual există mii de cazuri de violență domestică. Conform Legii nr. 217/2003, violența domestică se manifestă sub următoarele forme:
1. Violența Fizică
Vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, otrăvire, intoxicare, supunerea la eforturi fizice epuizante sau activități cu grad mare de risc, precum și alte acțiuni cu efect similar.
2. Violența Verbală
Utilizarea unui limbaj jignitor, brutal, insulte, amenințări sau cuvinte degradante și umilitoare.
3. Violența Psihologică
Controlul sau impunerea voinței, provocarea de suferință psihică prin amenințări, șantaj, violență asupra obiectelor și animalelor, supraveghere, urmărire, apeluri frecvente și alte acțiuni cu efect similar.
4. Violența Sexuală
Agresiune sexuală, hărțuire, intimidare, manipulare, viol conjugal sau impunerea de acte sexuale degradante.
5. Violența Economică
Privarea de mijloace economice, interzicerea activității profesionale, control inechitabil asupra bunurilor, impunerea de munci nocive, lipsa suportului financiar pentru familie și alte acțiuni similare.
6. Violența Socială
Izolarea de familie și comunitate, interzicerea frecventării școlii sau locului de muncă, privarea de acces la informații, acte de identitate sau alte acțiuni similare.
7. Violența Spirituală
Limitarea sau ridiculizarea aspirațiilor morale și religioase, impunerea credințelor, interzicerea limbii materne sau alte acțiuni cu efect similar asupra dezvoltării spirituale.
8. Violența Cibernetică
Hărțuire online, urmărire, amenințări, publicarea neconsensuală de conținut intim, acces ilegal la date și alte forme de abuz prin tehnologia informației.
Soluțiile tale
Pe plan personal, se recomandă:
- îndepărtarea de agresor sau limitarea contactului cu acesta;
- apelarea la ajutor specializat, cum ar fi psihologul;
- urmarea ședințelor de terapie.
Din punct de vedere legal, victimele pot acționa prin:
Ordin de protecție
Persoana aflată în pericol poate solicita instanței un ordin de protecție, care poate include:
- Evacuarea temporară a agresorului din locuință;
- Reintegrarea victimei și a copiilor în locuință;
- Limitarea dreptului de folosință al agresorului asupra locuinței;
- Plasarea victimei și a copiilor într-un centru de asistență;
- Obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime;
- Interdicția de a se deplasa în anumite zone;
- Purtarea unui sistem electronic de supraveghere;
- Interzicerea oricărui contact cu victima;
- Predarea poliției a armelor deținute;
- Încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Plângere penală
Se poate formula plângere penală pentru violență în familie, amenințare, lipsire de libertate, șantaj, viol, agresiune sexuală, violarea vieții private etc.
Fii în siguranță! Măsurile trebuie luate din timp.
Cabinetul nostru de avocat vă stă la dispoziție pentru informații legate de obținerea ordinului de protecție sau formularea unei plângeri penale împotriva agresorului.
Divorțul în România
Pe scurt: Tot ce trebuie să știi despre divorț
Orice căsătorie poate fi desfăcută prin divorț, la cererea oricăruia dintre soți, în anumite condiții prevăzute de lege. În România, divorțul se admite doar dacă se probează existența unuia dintre cele patru motive prevăzute de articolul 373 din Noul Cod Civil.
Motivele de divorț
Divorțul poate avea loc conform legii prin:
- Prin acordul soților: la cererea ambilor soți sau a unuia acceptată de celălalt;
- Din cauza unor motive temeinice: raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
- După separare de cel puțin 2 ani: la cererea unuia dintre soți;
- Din motive de sănătate: la cererea soțului a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.
Tipuri de divorț
- Din culpa exclusivă a unuia dintre soți;
- Din culpa comună;
- Fără stabilirea culpei – divorț prin acord;
- După separare de cel puțin 2 ani;
- Din motive de sănătate.
Procedura de divorț
Divorțul poate fi dispus prin:
- Instanță de judecată: în toate situațiile;
- Starea civilă: în cazuri restrictive, dacă ambii soți doresc divorțul și nu există copii minori;
- Notar: dacă ambii soți sunt de acord asupra tuturor aspectelor legate de copii, nume și autoritatea părintească.
Dacă unul dintre soți nu dorește divorțul, doar instanța poate desfăcea căsătoria. Acțiunea de divorț este strict personală și poate fi introdusă de unul dintre soți sau de ambii împreună.
Divorțul pentru cetățeni care locuiesc în străinătate
Instanța română poate judeca divorțul dacă ambii soți sunt cetățeni români și unul locuiește în România. În cazul în care soții locuiesc în străinătate și unul este cetățean UE, divorțul se poate realiza în România doar dacă unul dintre soți locuiește aici de cel puțin 1 an (sau 6 luni în anumite condiții).
Există și procedura recunoașterii divorțului obținut în străinătate, pentru înscrierea acestuia în România.
Avantajele divorțului prin acord
- Încheierea civilizată a relației;
- Reducerea timpului de soluționare;
- Reducerea costurilor;
- Reducerea consumului emoțional.
Cabinetul de avocat Mateiaș Andreea oferă consultanță și asistență juridică pe probleme de divorț, asigurând confidențialitate, discreție și sprijin profesionist. Vă oferim un sprijin real, bazat pe experiență.
Cum să procedezi când nu a intervenit automat reabilitarea de drept
Reabilitarea de drept
Reabilitarea de drept este o instituție de drept penal care intervine pentru condamnările de gravitate redusă, având ca efect înlăturarea consecințelor condamnării, precum decăderi, interdicții și incapacități rezultate din condamnare.
Datele din cazierul judiciar se șterg automat prin aplicarea reabilitării de drept, care operează din oficiu, fără a fi necesară cererea fostului condamnat, odată ce s-au realizat condițiile legale.
Condamnările vizate
Reabilitarea de drept privește doar:
- condamnările la pedeapsa amenzii;
- pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani;
- pedeapsa închisorii cu executare suspendată sub supraveghere.
În aceste cazuri, condamnatul trebuie să nu fi săvârșit niciun tip de infracțiune în ultimii 3 ani.
Baza legală
Conform art. 15 alin. (1) din Legea nr. 290/2004:
- faptele săvârșite nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;
- a intervenit reabilitarea judecătorească sau de drept.
Cerere pentru rectificare
Dacă autoritățile competente nu scot din evidență mențiunile privind condamnarea, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile reabilitării de drept, se poate formula o cerere pe baza dispozițiilor art. 32 din Legea 290/2004.
Persoana înscrisă în cazierul judiciar poate solicita rectificarea datelor sau notărilor provizorii dacă acestea nu corespund situației reale sau nu au fost înregistrate conform legii.
Asistență juridică
Cabinetul nostru de avocat vă oferă informații și suport pentru:
- Reabilitarea de drept;
- Rectificarea datelor înscrise în cazierul judiciar;
- Formularea cererii de reabilitare judecătorească la instanță.